Lecţia 63
"Lumina lumii
aduce pace fiecărei minţi prin iertarea mea."
Cât de sfânt eşti tu,
care ai puterea de a aduce pace fiecărei minţi!
Cât de binecuvântat
eşti tu, care poţi învăţa să recunoşti mijlocul care va permite acestui lucru
să se înfăptuiască prin tine!
Ce
alt rost ai putea avea, care să-ţi aducă o mai mare fericire?
Cu o astfel de
funcţie, eşti, într-adevăr, lumina lumii.
Fiul lui Dumnezeu îşi
aşteaptă de la tine răscumpărarea.
Tu îi dăruieşti răscumpărarea ta, căci îţi
aparţine.
Nu
accepta vreun rost banal ori vreo dorinţă fără sens în locul ei, căci, astfel
îţi vei uita funcţia şi-l vei lăsa în iad pe Fiul lui Dumnezeu.
Nu
ţi se cere un lucru oarecare. Ţi se cere să accepţi mântuirea, pentru ca,
aparţinându-ţi, să o poţi dărui, la rândul tău.
Recunoscând
importanţa acestei funcţii, vom fi fericiţi să ne-o reamintim foarte des
astăzi. Vom începe ziua luând cunoştinţă de ea şi vom încheia ziua cu gândul la
ea.
Iar,
de-a lungul zilei, vom repeta cât putem de des:
"Lumina lumii aduce pace fiecărei minţi prin iertarea mea. Eu
sunt mijlocul pe care Dumnezeu l-a desemnat pentru mântuirea lumii."
Închiderea
ochilor îţi va uşura, poate, venirea gândurilor pertinente în timpul perioadei
de un minut sau două pe care ar trebui să o dedici reflectării asupra celor de
mai sus. Să nu stai însă să aştepţi o astfel de ocazie. Nu trebuie pierdută
nici o şansă de a-ţi întări ideea de astăzi.
Adu-ţi aminte că Fiul
lui Dumnezeu îşi aşteaptă de la tine mântuirea. Şi cine altul, dacă nu Sinele
tău, trebuie să fie Fiul Său?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu